Personalitatea – cine pe cine conduce?

ART 20 PERSONALITATE

Este o certitudine, comportamentul uman este o reflectare exterioară a stării psihice. Dacă și o acceptăm, atunci ar merita să-i privim pe cei din jurul nostru, ale căror comportamente ne deranjează, doar cu îngăduință: doar niște oameni suferinzi!

 Dilema cea mare nu cred că ar merita să fie comportamentul lor (oameni cu suferință psihică!) ci, ce facem cu comportamentul nostru atât în relație cu ei dar, îndeosebi, cu propria noastră viață, cu țelurile, aspirațiile și idealurile noastre.

 Fiind în contact telefonic cu peste 200 de Manageri Vanzari (îmi vând oferta de cursuri pentru echipe de vânzări și/sau setul de DVD-uri, zilnic!) și direct cu aproape 100 (doar în ultimul an!) rămân uimit de strădania multora dintre ei “a-și proteja” subalternii de cunoaștere, de informare, de dezvoltare profesională și umană.

 Și asta se întâmplă sub masca grijii față de ei! “Nu au timp pentru așa ceva!, Nu vreau să le iau din timpul liber! etc., etc.”  Iată un tip de comportament al “Managerului Vânzări”!

 Să fie doar ipocrizie sau reflectarea propriei autosuficiențe sau, mai rău, a propriei neîncrederi în sine?

 Mă bucur să ne întâlnim sau să ne reîntâlnim şi îţi sunt recunoscător pentru minutele pe care le vom petrece împreună pe această cale.

 Acești “manageri” (că vor să recunoască sau nu, e problema lor!) evident că îşi doresc alte comportamente la subalternii lor (are cineva constitituită echipa doar din zei ai vânzărilor?). Dar,  când vine vorba să le deschidă acestora o poartă spre cunoaştere, înţelegere şi aplicare(procesul acţiunii umane!) apare tiparul comportamental – nu dezvoltării umane sau profesionale a subalternilor! Distructiv!

 Nici bla, bla-ul cu timpul lipsă al subalernilor nu are un suport real pentru că autodezvoltarea este un țel personal care se cultivă zilnic făcând ceva concret pentru el. Iar dacă subalternii vor să se dezvolte, nu este corect să dea timpul lor liber? Oricum, dacă ar făce-o la modul serios, pe cont propriu, tot din timpul liber ar da!

 Și am luat ca și exemplu acest comportament  pentru că-l întâlnesc zilnic – o adversitate de neînțeles față de subalterni  și dezvoltarea lor din partea unor “conducători de oameni”!

 Dar, cine determină comportamentul?

 ART 20 PERSONALITATEC. Personalitatea

Simplificând, iată DEX:

PERSONALITÁTE, personalități, s. f. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană; felul propriu de a fi al cuiva. Sursa: DEX ’98 (1998

 Cu alte cuvintele, ceea ce ne individualizează pe fiecare dintre noi între șapte miliarde de pământeni sunt trăsăturile noastre morale (principii și valori morale!) și intelectuale (educație și autoeducare!) dar și modul de exteriorizare  prin faptele și vorbele noastre – felul propriu de a fi.

 Biologic suntem identici, diferențele dintre noi, oamenii, sunt date doar de valorile noastre morale prin care ne statuăm fiecare viața și ceea ce oferim celor din jurul nostru prin faptele și vorbele noastre.

 În această idee, simplificând, personalitatea fiecăruia dintre noi are două elemente constitutive fundamentale: caracterul și temperamentul (caracterul – trăsături morale, temperamentul – felul propriu de a fi).

ART 20a Personalitate De fapt, acestea două ne individualizează, ne fac pe fiecare unic, între peste șapte miliarde de oameni – doar atât: caracterul și temperamentul. Chiar este un lucru mărunt, nesemnificativ? Este dreptul natural al fiecăruia să decidă pentru sine!

 Iar personalitatea fiecăruia determină comportamentul personal. Simplu!

 Cu alte cuvinte, starea de sănătate psihică (exteriorizată prin comportament!) este în relație directă cu principiile și valorile morale pe care fiecare a hotărât pentru sine să facă parte din viața sa.

 Iar celălalt determinant al comportamentului este temperamentul (coleric, sanguin, melancolic, flegmatic).

 Dar, dintre acestea două, singurul care este în puterea noastră, sub capacitatea noastră integrală de control este caracterul. Pe acesta putem să lucrăm din greu, să-l modelăm, să-l dezvoltăm, să-l cizelăm. Este decizia fiecăruia! El este dobândit și perfectibil!

 Temperamentul, în schimb, nu-l putem schimba integral niciodată. Ne naștem cu o dominantă temperamentală și plecăm din această lume tot cu aceasta. Desigur, putem să lucrăm la el, să atenuăm sau să mascăm prin exercițiu și autocontrol ce ne interesează dar, mai devreme sau mai târziu, caracteristicile dominantei le vom arăta celor din jur (în interiorul nostru, oricum îi simțim punctele forte sau slabe!).

 Și atunci, dacă privim schema pe care ți-o ofer, prinzi de ce noi, oamenii, facem sau nu facem ceva? Datorită caracterului nostru (repet, principii și valori morale!) facem ceva sau nu! Restul este o “rostogolire” inconștientă prin comportamente și obișnuințe!

 Iar la final, succesul: fac, îl am, nu fac, nu-l am!

 Construiește-te!

Iar dacă, chiar ți-a plăcut ce ai citit, te rog dă   Imi place și  „trimite-mă” pe  Facebook-ul tău !

Iar dacă unul din principiile tale este de a ajuta oameni, uite ce îţi propun!

Trimite adresa acestui articol, http://powerway.ro/personalitatea-cine-pe-cine-conduce/ , prietenilor sau cunoscuţilor tăi şi dă-le posibilitatea să citească.

Dacă îţi vor transmite înapoi un „Mulţumesc” respectă-i, preţuieşte-i, strânge relaţiile cu ei pentru că sunt oameni care au valori morale. Dacă nu …

by administrare

Mulţumesc pentru vizită şi mă bucur să te cunosc, cel puţin pe această cale! Numele meu este Aurel Boncioagă şi sunt „de vânzări” şi în vânzări din 1994 de când am demisionat din Armata Română (am fost ofiţer MapN, iar ultima funcţie a fost de lector universitar în Institutul Militar de la Braşov).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *